tag:blogger.com,1999:blog-13166525856163652972024-03-05T04:18:39.907-08:00Blogul unui lingvist poliglotUn blog dedicat celor pasionaţi de limbi străine, lingvistică şi poliglotism.Nico Alexandruhttp://www.blogger.com/profile/04924748306939630397noreply@blogger.comBlogger15125tag:blogger.com,1999:blog-1316652585616365297.post-43568310345830988582015-09-10T07:35:00.003-07:002015-09-10T07:40:07.966-07:00Cea mai ușoară limbă<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiJHhfiQcgaAdUlE9HkMtv0OLffGNSVknwUv68kmv9w3WiiGo4C-FCv5gc8ATM-qP0lJGffE_f2K38awDjLABfTmlP4YKUvwnskYWdV55MtK_4rQKcSI4Yb_SCBcROiTdGMs9ubt0sqPR4/s1600/vilancer-9-ngon-ngu-de-noi-tieng-anh.png" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="169" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiJHhfiQcgaAdUlE9HkMtv0OLffGNSVknwUv68kmv9w3WiiGo4C-FCv5gc8ATM-qP0lJGffE_f2K38awDjLABfTmlP4YKUvwnskYWdV55MtK_4rQKcSI4Yb_SCBcROiTdGMs9ubt0sqPR4/s200/vilancer-9-ngon-ngu-de-noi-tieng-anh.png" width="200" /></a><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgpyu6d7TrPvKrwIjhTrb4cvU1pR_5_PuuUc4IM1Zi1Z89AKSnNX0lVLuOhMF6TlKTYyKxsjGDmam9tqIiG6xN_feESUOl4gGkOW1QYDCXLjOrHXxiwQ_LWUapeZMUWwdJVFO-8conRw-Y/s1600/hardest-language-to-learn.jpg" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"></a>Printre cei care învață limbi străine, adesea apare enervanta întrebare: <span style="color: #274e13;"><i>Care este cea mai ușoară limbă</i></span>? <br />
Bineînțeles,
nu există niciun răspuns direct. Toate limbile au propriile aspecte
care le fac să fie mai ușor de învățat, însă în unele cazuri pentru
cineva este mai greu decât pentru altul.<br />
<br />
De exemplu,
avem cazul nativilor de limbă română: ne este ușor să prindem italiana,
și cu un mic efort spaniola sau franceza.<br />
<br />
Practic, cea mai ușoară limbă a lumii ar trebui să fie <b>esperanto</b>. Nu este niciun aspect dificil legat de ea. Nu are excepții și, deși este o limbă artificială, are destui vorbitori.<br />
<h2>
Punct de vedere lingvistic</h2>
Din punct de vedere lingvistic, pentru români cel mai ușor de învățat sunt acele limbi care sunt foarte apropiate de română în următoarele aspecte: gramatică și vocabular. În acest caz avem niște limbi câștigătoare: italiana, spaniola, franceza, portugheza și catalana. Bineînțeles, mai există și alte limbi romanice care pot fi învățate (romanșa, aromâna, etc.), însă acestea sunt mai complicate tocmai din cauza numărului mic de vorbitori.<br />
<br />
Părerea mea este că, cu cât o limbă are mai mulți vorbitori, cu cât aceasta este potențial mai ușor de învățat, deoarece oferă posibilitatea de a vorbit cu multe persoane. În acest caz, eu cred că spaniola este cea mai potrivită pentru noi, iar italiana este cu adevărat cea mai ușoară.<br />
<br />
Este de asemenea demn de menționat și faptul că limba catalană, deși cam diferită de română prin gramatică, are foarte multe cuvinte comune cu româna! De exemplu, cuvintele <i>suc, pot </i>și <i>ou</i> înseamnă exact același lucru în ambele limbi.<br />
<br />
Contează de asemenea și înzestrarea fiecăruia. Poate unui român i se pare mai ușoară germana decât franceza, și nu e nicio greșeală. Până la urmă, contează ceea ce simte fiecare în raport cu dificultatea unei limbi: personal, mi se pare că limba franceză <b>nu </b>este ușoară, din cauza pronunției și a unor aspecte gramaticale puțin selenare, dar pentru mine suedeza este ușoară, pentru că știu germană și engleză. În concluzie, depinde de la individ la individ.<br />
<br />
<h2>
Dacă suntem expuși unei limbi</h2>
Nu mai este niciun secret că limba engleză se învață din mers. De ce? pentru că suntem expuși acestei limbi. La TV, pe Internet, în cântece, în filme, la birou sau în cărți, limba engleză se află astăzi oriunde. Și pentru că sunt atât de multe surse și atât de multe influențe, pot concluziona că engleza este foarte simplă și ușor de învățat.<br />
<br />
<h2>
Italiana? Să fie ea?</h2>
Italiana este ușoară pentru noi atât datorită vocabularului, cât și a gramaticii și a aspectelor morfologice. Acestea sunt aproape în procent de 50% la fel. De asemenea, se poate lua în calcul și pronunția: românilor nu le e greu deloc să pronunțe italiana.<br />
<br />
<h2>
Altele</h2>
Mai jos am lăsat o listă cu limbi ușoare, adică ușor de învățat. Poate în timpul liber vă apucați și învățați una dintre ele:<br />
<ul>
<li>Italiana, spaniola, catalana, portugheza, franceza, deja menționate</li>
<li>Engleza și germana (depinde de persoană) </li>
<li>Eventual norvegiana sau suedeza; daneza <b>nu </b>e ușoară (nu recomand să începeți cu ea)</li>
<li>Esperanto sau alte limbi articifiale</li>
<li>Rusa și limbile slave, dacă locuiți în Rep. Moldova</li>
</ul>
<h2 style="text-align: center;">
<span style="color: #20124d;"><a href="http://lingvist-poliglot.blogspot.ro/2015/09/cea-mai-grea-limba.html">Cea mai grea limbă (clic aici)</a></span></h2>
<ul>
</ul>
<br />
<span style="font-size: xx-small;">tag-uri: <i>care sunt cele mai ușoare limbi, limbi ușor de invatat, limbi simple, limbi ușoare, </i></span>Nico Alexandruhttp://www.blogger.com/profile/04924748306939630397noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1316652585616365297.post-16168675875110608072015-09-10T06:58:00.000-07:002015-09-10T07:08:00.126-07:00Cea mai grea limbă<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgpyu6d7TrPvKrwIjhTrb4cvU1pR_5_PuuUc4IM1Zi1Z89AKSnNX0lVLuOhMF6TlKTYyKxsjGDmam9tqIiG6xN_feESUOl4gGkOW1QYDCXLjOrHXxiwQ_LWUapeZMUWwdJVFO-8conRw-Y/s1600/hardest-language-to-learn.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgpyu6d7TrPvKrwIjhTrb4cvU1pR_5_PuuUc4IM1Zi1Z89AKSnNX0lVLuOhMF6TlKTYyKxsjGDmam9tqIiG6xN_feESUOl4gGkOW1QYDCXLjOrHXxiwQ_LWUapeZMUWwdJVFO-8conRw-Y/s200/hardest-language-to-learn.jpg" width="193" /></a>Printre cei care învață limbi străine, adesea apare enervanta întrebare: <span style="color: #274e13;"><i>Care este cea mai grea limbă</i></span>? <br />
Bineînțeles, nu există niciun răspuns direct. Toate limbile au propriile aspecte care le fac să fie mai greu de învățat, însă în unele cazuri pentru cineva este mai ușor decât pentru altul.<br />
<br />
De exemplu, avem cazul nativilor de limbă română: ne este ușor să prindem italiana, și cu un mic efort spaniola sau franceza. Însă cât de ușor ne este nouă să învățăm araba sau germana?<br />
<br />
<br />
<h2>
Punct de vedere lingvistic</h2>
Din punct de vedere lingvistic, adică fiind considerate aspectele care diferențiază această limbă de toate celelalte, cea mai grea limbă (de învățat) ar fi <b><i>limba pirahã</i>, </b>o limbă izolată vorbită de aproximativ 200-400 persoane de-a lungul râului Maici, afluent al Amazonului. Această limbă este specială din punct de vedere lingvistic, fiind o potențială demonstrație a <i>relativității lingvistice</i> (care spune că modul în care privim lumea depinde de limba pe care o vorbim), însă acest fapt este controversat.<br />
<br />
Deși are un inventar fonemic foarte mic, această limbă este foarte greu de învățat. Gramatica este foarte diferită în comparație cu celelalte limbi ale lumii. Chiar și numărul de lingviști care sunt experimentați în această limbă uimitoare este foarte mic.<br />
<br />
Exemple de cuvinte: <i><u>t</u>aahoasi </i>(nisip), <i><u>b</u>oopai </i>(gât), <i>gixaitiso </i>(voi)<br />
<br />
<h2>
Diverse limbi grele</h2>
<h3>
Pentru vorbitorii de limbi indo-europene</h3>
Referindu-ne strict la vorbitorii limbilor europene (engleza, româna, franceza, suedeza, hindi, etc), se pare că cele mai grele limbi de învățat sunt araba, coreeana, japoneza și mandarina, deoarece învățarea lor presupune parcurgerea a peste 2200 de ore de curs.<br />
<h3>
Limba bască</h3>
Această limbă dă bătăi de cap lingviștilor: niciunul nu-și poate da seama care este limba cu care aceasta se înrudește. În acest caz, limba bască este o <i>limbă izolată</i>, având caracteristici unice. Ea este vorbită în Țara Bascilor din Spania și în diverse regiuni de la granița sud-vestică a Franței. Cu un vocabular unic, cu cuvinte care nu se aseamănă cu nimic din alte limbi, limba bască este foarte greu de învățat.<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEitWb-xHnN5A1h0QHdTIOQa6KNu8a9PvYT-R2LrYTI2XVzuFF_Ty2FRzOPUf3Xn49Zgjkh1HsvZeJwm8N-_UJBzsMhyphenhypheniUCWg748foJtRM7sviN9tyRoLU9EVEtJxTAfhK1jxyQaD5tGWVw/s1600/300px-Basque_Country_Location_Map.svg.png" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEitWb-xHnN5A1h0QHdTIOQa6KNu8a9PvYT-R2LrYTI2XVzuFF_Ty2FRzOPUf3Xn49Zgjkh1HsvZeJwm8N-_UJBzsMhyphenhypheniUCWg748foJtRM7sviN9tyRoLU9EVEtJxTAfhK1jxyQaD5tGWVw/s1600/300px-Basque_Country_Location_Map.svg.png" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Răspândirea geografică a limbii basce</td></tr>
</tbody></table>
<h3>
Limbile fino-ugrice și uralice</h3>
Dacă tot vorbim de europeni, e cazul să menționăm limbi precum maghiara, finlandeza, estona sau sami (limbile sami fiind uralice). Acestea chiar sunt limbi grele! Având peste zece cazuri gramaticale fiecare (româna are cinci și este considerată limbă grea) și un registru fonetic <i>exotic</i>, ele cer foarte mult timp pentru a putea fi învățate.<br />
<h3>
Alte limbi</h3>
<ul>
<li>Dacă tot folosim limba română, merită menționată aici: dintre limbile romanice, româna este cea mai grea. Cu cazuri gramaticale și destul de multe graiuri și dialecte, învățarea sa ar reprezenta o mare bătaie de cap, de exemplu, pentru un englez.</li>
<li>Limbile rusă și ucraineană (și celelalte slavice): par ele simple, dar nu sunt. Cazurile din română sau germană nici nu se compară ca dificultate cu cele din rusă; de cele mai multe ori, chiar și formarea unor propoziții simple pot fi greu de format. În plus, pentru unii poate fi greu să înțeleagă diferența dintre alfabetul chirilic tipărit și cel scris (pentru că sunt diferențe).</li>
</ul>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://cdn1.lockerdome.com/uploads/60bea48bac1507f2ee7ccf80b7650ff15dba2f36817e51a648fc47dd3408c41a_large" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="181" src="https://cdn1.lockerdome.com/uploads/60bea48bac1507f2ee7ccf80b7650ff15dba2f36817e51a648fc47dd3408c41a_large" width="320" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Scrierea cursivă rusească: deloc dificilă!</td></tr>
</tbody></table>
<ul>
<li>Limbile asiatice, deja menționate: este de prisos să mai afirm că sunt grele, pentru că este evident. Asiaticii au un alt mod de viață, au alte viziuni asupra vieții, observă lumea din alte perspective. Și asta se reflectă în limbilor lor. În plus, scrierea chineză (atenție, nu este alfabet) sau thai sunt considerate a fi cele mai dificile. Nici nu mai vorbim de tonurile pe care le prezintă aceste limbi (adică nu se pronunță, se <i>cântă</i>).</li>
</ul>
<span style="font-size: xx-small;">tag-uri: <i>care sunt cele mai grele limbi, limbi greu de invatat, limbi dificile, limbi imposibile, limbi grele;</i></span>Nico Alexandruhttp://www.blogger.com/profile/04924748306939630397noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-1316652585616365297.post-85489642482282957682015-08-19T04:18:00.002-07:002015-08-19T04:27:16.786-07:00Limba aromână: Lecția 3<div style="text-align: right;">
Click aici pentru informaţii despre limbă<br />
<span style="color: #660000;">Unii lingviști consideră aromâna ca fiind DIALECT al limbii daco-române. </span></div>
<h2 style="text-align: justify;">
<span style="font-size: x-small;">
Notă</span></h2>
<div class="firstHeading" id="firstHeading" lang="ro">
<span style="font-size: x-small;">Aromâna
este foarte asemănătoare din foarte multe puncte de vedere cu româna,
însă există o diversitate prea mare pentru a fi o "limbă oficială".
Astăzi, sunt folosite în diferite procente două moduri de a scrie, una
fără diacritice, şi alta cu diacritice, care subliniază relaţia aromânei
cu română. În cadrul acestor lecţii vom folosi scrierea cu diacritice,
susţinută de <i><span dir="auto">Matilda Caragiu Marioțeanu</span></i><span dir="auto">.</span></span></div>
<div class="firstHeading" id="firstHeading" lang="ro">
<span dir="auto" style="font-size: x-small;">Referitor
la pronunţie: o metodă bună de a deprinde pronunţia este ascultarea
muzicii aromâne şi, în limita posibilităţilor, a unor discursuri. Cele
mai multe se găsesc pe Youtube.</span></div>
<h2 class="firstHeading" id="firstHeading" lang="ro">
<span dir="auto">Lecţia 3: animale <span style="font-weight: normal;">și </span>păsări</span></h2>
<div class="firstHeading" id="firstHeading" lang="ro">
<span dir="auto">În această lecție vom învăța <b>animalele </b>și <b>păsările</b>.<u> </u></span></div>
<span dir="auto">După cum am menționat în lecțiile precedente, multe cuvinte provin din greacă
și/sau macedoneană/albaneză, și pot fi reținute mai greu.</span><br />
<br />
<span dir="auto"><span style="color: #cc0000;">Atenție</span>! Litera <b>Y</b> se citește asemănător cu litera <b>G</b>.</span><br />
<br />
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: right; margin-left: 1em; text-align: right;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="http://cdn.playbuzz.com/cdn/0079c830-3406-4c05-a5c1-bc43e8f01479/7dd84d70-768b-492b-88f7-a6c70f2db2e9.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" src="http://cdn.playbuzz.com/cdn/0079c830-3406-4c05-a5c1-bc43e8f01479/7dd84d70-768b-492b-88f7-a6c70f2db2e9.jpg" height="200" width="320" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Câtiușâ</td></tr>
</tbody></table>
<i>Prâvdâli pri armâneaști! Aoați ari unâ listâ di zboarâ di-tu Gârție</i>.<br />
<br />
<span dir="auto">Să invățăm animalele (<i>animalili </i>sau <i>prâvdzâli</i>) în aromână. Iată o listă de cuvinte, majoritatea din aromâna din Grecia și traducerea lor, iar apoi pluralul fiecăruia:</span><br />
<ul>
<li><span dir="auto"><i>Porcu, câtiușu (câtuși </i>și <i>câtușâ) câțelu, </i></span><span dir="auto"><i>lupu, </i></span><span dir="auto"><i>caprâ, calu, </i></span><span dir="auto"><i>yumaru, </i></span><span dir="auto"><i>liepuru, oai, vacâ, vulpi, broaticu, țapu, șoaricu, pescu, </i></span><span dir="auto"><i>fliuturu, </i></span><span dir="auto"><i><small>ńi</small>elu, </i></span><span dir="auto"><i>alefandu, ursâ, </i></span><span dir="auto"><i>pu</i></span><span dir="auto"><i><small>ľ</small>iu, </i></span><span dir="auto"><i>gâľinâ</i></span></li>
<li><span dir="auto">Porc, pisică, cățel, lup, capră, cal, măgar, iepure, oaie, vacă, vulpe, broască, țap, șoarece, pește, fluture, mile, elefant, urs, pasăre, găină </span></li>
<li><span dir="auto"><i> Porți, câtuși, câțăli, lupi, capri, yumari, liepuri, oi, vaț, vulpi, broatiț, țapi, șoariț, peșțâ, fliuturi, </i></span><span dir="auto"><i><small>ńi</small>ali, alefandzâ, ursi, pu</i></span><span dir="auto"><i><small>ľ</small>i, </i></span><span dir="auto"><i>gâľini</i></span></li>
</ul>
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/97/Russet_Sparrow_(Male)_I_IMG_6779-crop.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="149" src="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/97/Russet_Sparrow_(Male)_I_IMG_6779-crop.jpg" width="200" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Unu vrapciu</td></tr>
</tbody></table>
<h2>
<span dir="auto"><b>Puľi</b></span></h2>
<span dir="auto">Nu lăsați titlul să vă inducă în eroare<b>. </b></span><span dir="auto"><i>Puľili </i>sunt păsări<b><b>. </b></b>Aici aveți o listă cu păsări pe aromână:</span><br />
<ul>
<li><i><span dir="auto">Carabeu, </span>Ciuciuľianu (</i>sau <i>ciucurlii), corbu, curcu, gâscâ</i>, <span dir="auto"><i>gâľinâ, paphi, pilicanu, pâunu, vrapciu.</i></span></li>
<li><span dir="auto">Ciocănitoare, ciocârlie, corb, curcan, gâscă, găină, rață, pelican, păun, vrabie.<i><br /></i></span></li>
</ul>
Rămâneți pe aproape, în curând lista va fi mărită. Atât pentru lecția aceasta.<br />
<br />
<span dir="auto"><u>Recomandări:</u></span><br />
<ul>
<li><span dir="auto">Vă recomand următorul blog (<a href="https://daimadeadun.wordpress.com/">click aici</a>), numai despre cultura aromână. </span></li>
<li><span dir="auto">Ascultaţi unele grupuri muzicale, cum sunt <i>Pindu</i>; de asemenea, şi <i>Elena Gheorghe </i>are câteva melodii aromâne demne de ascultat.</span></li>
<li><span dir="auto">Citiţi <a href="https://roa-rup.wikipedia.org/wiki/Prota_fr%C3%A3ndz%C3%A3">Wikipedia în aromână </a>(da, există)</span></li>
<li><span dir="auto">(opţional :)) Faceţi o excursie în regiunile Olimpului şi Pindului din Grecia, în Albania (Moscopole) sau în Macedonia (Beala)</span></li>
<li><span dir="auto">Citiţi <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_arom%C3%A2n%C4%83">acest articol </a>(păcat că e scris fără diacritice aromâne)</span></li>
<li><span dir="auto">Această <a href="http://forum.softpedia.com/topic/499537-limba-armaneasca/">postare </a>cu mai multe resurse </span></li>
</ul>
<span dir="auto"> </span><span dir="auto"><br /></span><small>taguri:
învăţaţi limba aromână, invatati aromana, invatati limba aromana, limba
aromână pentru toţi, limba aromână lecţia 1, armaneaschce,
macedoromână, rmâneaşti</small>Nico Alexandruhttp://www.blogger.com/profile/04924748306939630397noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-1316652585616365297.post-43063006506338705612015-08-19T03:53:00.002-07:002015-08-19T09:19:06.691-07:00Limba aromână: Lecția 2<div style="text-align: right;">
Click aici pentru informaţii despre limbă<br />
<span style="color: #660000;">Unii lingviști consideră aromâna ca fiind DIALECT al limbii daco-române. </span></div>
<h2 style="text-align: justify;">
<span style="font-size: x-small;">
Notă</span></h2>
<div class="firstHeading" id="firstHeading" lang="ro">
<span style="font-size: x-small;">Aromâna
este foarte asemănătoare din foarte multe puncte de vedere cu româna,
însă există o diversitate prea mare pentru a fi o "limbă oficială".
Astăzi, sunt folosite în diferite procente două moduri de a scrie, una
fără diacritice, şi alta cu diacritice, care subliniază relaţia aromânei
cu română. În cadrul acestor lecţii vom folosi scrierea cu diacritice,
susţinută de <i><span dir="auto">Matilda Caragiu Marioțeanu</span></i><span dir="auto">.</span></span></div>
<div class="firstHeading" id="firstHeading" lang="ro">
<span dir="auto" style="font-size: x-small;">Referitor
la pronunţie: o metodă bună de a deprinde pronunţia este ascultarea
muzicii aromâne şi, în limita posibilităţilor, a unor discursuri. Cele
mai multe se găsesc pe Youtube.</span></div>
<h2 class="firstHeading" id="firstHeading" lang="ro">
<span dir="auto">Lecţia 2</span></h2>
<div class="firstHeading" id="firstHeading" lang="ro">
<span dir="auto"><u>Vocabular:</u> </span></div>
<div class="firstHeading" id="firstHeading" lang="ro">
<span dir="auto">Iată câteva cuvinte: <i>pravdâ, pu</i></span><span dir="auto"><i><span class="mw-title">ľiu</span>, lilici, plantâ,</i> care înseamnă: animal (se poate folosi și <i>animalu</i>), pasăre, floare, plantă.</span><br />
<br />
<span dir="auto">Deși unele cuvinte par a fi <i>xeani</i> (adică străine), asta este pentru că aromâna este specială, și are multe cuvinte care nu se aseamănă deloc cu cele din română. De exemplu, la hotel, în Grecia, aromânii spun <i>xenodoheiu</i>, la floare frumoasă <i>lilici mușatâ </i>iar la scrieri <i>anyrâpsiri. </i>Un alt exemplu interesant este <i>câlâmbuchiu </i>(scris și <i>câlâmbukiu), </i>care este sinonim cu <i>misuru </i>și înseamnă nu altceva decât porumb!</span><br />
<br />
<span dir="auto"><span dir="auto">Recomandare: a</span>cest fapt nu ar trebui să ne sperie. În afară de acestea, sunt multe cuvinte care sunt aproape la fel, și recomand ca la început să se rețină respectivele:<i> </i></span><br />
<ul>
<li><i>Ureacľi</i><span dir="auto"><i>, oc</i></span><span dir="auto"><i><i>ľi</i>u, capu, deadzitu, carti, aroatâ, aburu, earbâ etc. </i>(adică ureche, ochi, cap, deget, carte, roată, abur, iarbă) </span></li>
<li><span dir="auto">La fel putem forma și cuvinte compuse: </span><span dir="auto"><i>oc</i></span><span dir="auto"><i><i>ľi</i>u a soarilui </i>este floarea-soarelui</span></li>
</ul>
</div>
<div class="firstHeading" id="firstHeading" lang="ro">
<span dir="auto">Cu siguranță, dacă ști și limba greacă va fi foarte ușor să înveți această limbă/dialect. După cum am menționat, multe cuvinte provin din greacă și/sau macedoneană/albaneză, și este normal, deoarece a fost influențată de aceste limbi.</span><br />
<span dir="auto"><br /></span>
<br />
<div class="firstHeading" id="firstHeading" lang="ro">
<span dir="auto"><u>Gramatică: pluralul</u></span></div>
</div>
<div class="firstHeading" id="firstHeading" lang="ro">
Este important de menționat faptul că, asemănător limbii române, și în aromână substantivele formează <span style="color: #cc0000;"><b>pluralul </b></span>într-un mod mai deosebit:<br />
<ul>
<li><i>pravdă </i>- <i>prâv<b>dz</b>â </i></li>
<li><span dir="auto"><i>pu</i></span><span dir="auto"><i><span class="mw-title">ľiu - </span></i></span><span dir="auto"><i>pu</i></span><span dir="auto"><i><span class="mw-title">ľi</span></i></span></li>
<li><span dir="auto"><i><span class="mw-title">lilici - lilici (la fel și la plural)</span></i></span></li>
<li><span dir="auto"><i><span class="mw-title">plantâ - planti</span></i></span></li>
</ul>
<span dir="auto"><span class="mw-title">Este interesant faptul că schimbările de sunete sunt asemănătoare, de exemplu și în română avem <i>cadă - c<b>ăz</b>i</i> și <i>plantă - plante. </i>De aceea poate fi ușor să "intuim" pluralul substantivelor aromână. Chiar și atunci când par a fi diferite, unele forme de plural sunt aproape la fel:</span></span><br />
<ul>
<li><span dir="auto"><span class="mw-title"><i> hâlati - hâlăți </i>(instrument - instrumente) se poate asemăna cu <i>parte - părți </i>din română;</span></span></li>
</ul>
<span dir="auto"><i><span class="mw-title"><span dir="auto"><i><span class="mw-title"></span></i></span> </span></i></span></div>
<br />
<span dir="auto"><u>Recomandări:</u></span><br />
<ul>
<li><span dir="auto">Vă recomand următorul blog (<a href="https://daimadeadun.wordpress.com/">click aici</a>), numai despre cultura aromână. </span></li>
<li><span dir="auto">Ascultaţi unele grupuri muzicale, cum sunt <i>Pindu</i>; de asemenea, şi <i>Elena Gheorghe </i>are câteva melodii aromâne demne de ascultat.</span></li>
<li><span dir="auto">Citiţi <a href="https://roa-rup.wikipedia.org/wiki/Prota_fr%C3%A3ndz%C3%A3">Wikipedia în aromână </a>(da, există)</span></li>
<li><span dir="auto">(opţional :)) Faceţi o excursie în regiunile Olimpului şi Pindului din Grecia, în Albania (Moscopole) sau în Macedonia (Beala)</span></li>
<li><span dir="auto">Citiţi <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_arom%C3%A2n%C4%83">acest articol </a>(păcat că e scris fără diacritice aromâne)</span></li>
<li><span dir="auto">Această <a href="http://forum.softpedia.com/topic/499537-limba-armaneasca/">postare </a>cu mai multe resurse </span></li>
</ul>
<span dir="auto"> </span><span dir="auto"><br /></span><small>taguri:
învăţaţi limba aromână, invatati aromana, invatati limba aromana, limba
aromână pentru toţi, limba aromână lecţia 1, armaneaschce,
macedoromână, rmâneaşti</small>Nico Alexandruhttp://www.blogger.com/profile/04924748306939630397noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1316652585616365297.post-8619449092105086982015-04-02T13:55:00.000-07:002015-04-02T13:55:09.427-07:00Esperanto: Lecția 1<div style="text-align: right;">
<a href="http://lingvist-poliglot.blogspot.ro/2015/04/esperanto-introducere.html">Click aici pentru informaţii despre limbă</a><br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
Gramatica limbii Esperanto este una dintre cele mai ușoare; mai mult, nu există niciun fel de excepții sau neregularități.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Gramatică: terminații pentru părți de vorbire</b></div>
<div style="text-align: justify;">
Ne dăm seama ce parte de vorbire avem uitându-ne la sfârșitul cuvântului; fiecare parte de vorbire are propria terminație, după cum urmează:</div>
<ul style="text-align: left;">
<li>Substantiv: <b>-O</b></li>
<li>Adjectiv: <b>-A</b></li>
<li>Verb (infinitiv): <b>-I</b></li>
<li>Adverbe<b>: <b>-E </b></b>(cele create, dar unele pot fi mai simple)</li>
</ul>
<b> </b></div>
<div style="text-align: left;">
<b>Cuvinte noi: </b></div>
<div style="text-align: left;">
<ul>
<li><b>domo, knabo, muziko, telefono </b>(casă, băiat, muzică, telefon); </li>
<li><b>granda, juna, <span class="ekzemplo">ruĝa, skriba</span></b><span class="ekzemplo"> (mare, tânăr, roșu, scris); </span></li>
<li><span class="ekzemplo"><b>vidi, kuri, esti, skribi </b>(vedea, fugi, fi, scrie);</span></li>
<li><span class="ekzemplo"><b>rapide, hejme </b>(rapid, acasă).</span></li>
</ul>
</div>
<div style="text-align: left;">
<span class="ekzemplo">Clasați cuvintele pe părți de vorbire!</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span class="ekzemplo"> </span></div>
<div style="text-align: left;">
<b><span class="ekzemplo">Gramatică: pluralul și articolul hotărât</span></b></div>
<div style="text-align: left;">
<span class="ekzemplo">Se formează adăugând terminația <b>-J</b> (se citește ca un i scurt): knabo - knaboi; domo - domoj;</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span class="ekzemplo">Articolul hotărât se formează prin adăugarea lui <b>LA </b>înainte de orice substantiv: la knabo, la domo, etc.</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span class="ekzemplo"> </span></div>
<div style="text-align: left;">
<div style="text-align: left;">
<b><span class="ekzemplo">Gramatică: timpul prezent</span></b></div>
<div style="text-align: left;">
<span class="ekzemplo">Se formează adăugând terminația <b>-AS </b>în locul terminației de infinitiv <b>-I</b>:</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span class="ekzemplo">esti - est<b>as</b> (a fi - ești, sunt, etc); paroli - parol<b>as</b> (a vorbi - vorbesc, vorbești, etc)</span></div>
<span class="ekzemplo"></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span class="ekzemplo"><br /></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span class="ekzemplo"><b>Gramatică: pronumele personal</b></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span class="ekzemplo">Vom începe doar cu pronumele personal de persoana I: <b>MI</b>; este necesar să-l plasăm ca subiect al propoziției, pentru că în Esperanto pronumele personal nu poate fi omis:</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span class="ekzemplo"><b><span style="color: #38761d;">Mi vidas</span>. (corect) ; <span style="color: #cc0000;">Vidas</span>. (fals)</b></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span class="ekzemplo"><b> </b></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span class="ekzemplo"><b>Vocabular</b></span></div>
<ul>
<li><span class="ekzemplo"><b>paroli -</b> a vorbi<b><br /></b></span></li>
<li><span class="ekzemplo"><b>labori -</b> a munci</span></li>
<li><span class="ekzemplo"><b>scii </b>- a știi</span></li>
</ul>
<div style="text-align: left;">
<span class="ekzemplo"><br /></span></div>
<div style="text-align: left;">
<b><span class="ekzemplo">Gramatică: cazuri</span></b></div>
<div style="text-align: left;">
<span class="ekzemplo">În Esperanto avem cazul Nominativ și Acuzativ. Nominativul este cel normal, iar Acuzativul, care are același scop ca și în română, are ca marcă terminația <b>-N</b>. Este important să știm faptul că respectivele cuvinte trebuie să fie acordate:</span></div>
<ul>
<li><span class="ekzemplo">Mi vidas la domo<b>n</b>. Văd casa. (ce văd? -> acuzativ)</span></li>
<li><span class="ekzemplo">Mi vidas la domo<b>jn</b>. Văd casele. (ce văd? -> acuzativ)</span></li>
</ul>
<div style="text-align: left;">
<span class="ekzemplo"><br /></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span class="ekzemplo">Traduceți următoarele fraze:</span></div>
<ul>
<li><span class="ekzemplo">Mi vidas la bonan knabon</span></li>
<li><span class="ekzemplo">Mi estas rapide.</span></li>
<li><span class="ekzemplo">La domo estas granda.</span></li>
<li><span class="ekzemplo">Mi laboras.</span></li>
<li><span class="ekzemplo">Mi scias la rapidajn kanbojn.</span></li>
</ul>
<div style="text-align: left;">
În lecțiile următoare vom analiza pe rând toate aceste părți de vorbire și puțin vocabular.</div>
<div style="text-align: left;">
<br /></div>
<div style="text-align: left;">
<small>taguri: învăţaţi limba esperanto, invatati </small><small>esperanto</small><small>, invatati limba esperanto, limba </small><small><small>esperanto</small> pentru toţi, limba </small><small><small>esperanto </small>lecţia 1, </small><br /><small>esperanto.</small></div>
Nico Alexandruhttp://www.blogger.com/profile/04924748306939630397noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-1316652585616365297.post-90987354167974535422015-04-02T13:27:00.004-07:002015-04-02T13:28:54.691-07:00Esperanto: Introducere<div style="text-align: justify;">
<span style="color: lime;"><b><u><i>ESPERANTO</i></u></b> </span>pronunţie (standard): esperanto<br />
<br />
<span class="AFI" title="Notație în Alfabetul Fonetic Internațional">Probabil multă lume a auzit de Esperanto: această <i>limbă artificială</i>, destul de interesantă, a cărei comunitate de vorbitori, destul de largă în zilele noastre, devine tot mai mare.</span><br />
<span class="AFI" title="Notație în Alfabetul Fonetic Internațional"> Mulți știu ce înseamnă, dar puțini îi înțeleg scopul. </span><br />
<span class="AFI" title="Notație în Alfabetul Fonetic Internațional">Este cea mai vorbită limbă artificială. A fost inventată de Zamenhof, cu scopul de a servi ca limbă de circulație internațională. Însă, odată cu evoluția ei și conturarea unei culturi populare, putem remarca faptul că Esperanto are o importanță și în lingvistică: această limbă dovedește cum o limbă <i>inventată </i>este aplicabilă în societate.</span><br />
<span class="AFI" title="Notație în Alfabetul Fonetic Internațional"><br /></span>
<span class="AFI" title="Notație în Alfabetul Fonetic Internațional">Unii spun, pe bună dreptate, că Esperanto este cea mai ușoară limbă de învățat. Însă, dacă suntem obiectivi vom remarca faptul că vocabularul limbii are la bază limbi europene, și omite aspecte lexicologice importante din afara acestui continent. Bineînțeles, asta nu constituie un impediment pentru sutele sau chiar miile de vorbitori din China sau alte state de acest fel. </span><br />
<br />
<span class="AFI" title="Notație în Alfabetul Fonetic Internațional">Pronunția este simplă, accesibilă oricui. Scrierea este fonetică, și nu există niciun cuvânt care să fie neregulat.</span><br />
<span class="AFI" title="Notație în Alfabetul Fonetic Internațional">Esperanto are și un imn (ascultați <a href="https://www.youtube.com/watch?v=mk-0D3D75Ao">aici</a>, și pentru a observa pronunția specifică limbii).</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f5/Flag_of_Esperanto.svg/600px-Flag_of_Esperanto.svg.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="213" src="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f5/Flag_of_Esperanto.svg/600px-Flag_of_Esperanto.svg.png" width="320" /></a></div>
<br /></div>
<h2 style="text-align: justify;">
Istoric</h2>
Esperanto a fost inventată de <b>Ludovic Lazar Zamenhof </b>și lansată în 1887.<br />
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<h3 style="text-align: justify;">
Clasificare lingvistică</h3>
<ul style="text-align: justify;">
<li>Clasificare lingvistică: limbi artificiale - planificate - auxiliare internaționale- <b><span style="color: lime;"><i>Esperanto</i></span></b></li>
</ul>
<div style="text-align: justify;">
Esperanto conține aspecte lingvistice din mai multe limbi indo-europene, însă sistemul gramatical nu se aseamănă aproape deloc. Din punctul de vedere al vocabularului, avem cuvinte din limbi germanice, cum este <i>knabo</i> (băiat), sau din limbi neolatine, precum <i>laboro, kreskas</i> (muncă, crește).<br />
<br />
Esperanto a dat naștere altor limbi artificiale (sau le-a inspirat), precum <b>ido </b>sau <b>interlingua</b>, și într-o oarecare măsură se aseamănă cu acestea.</div>
<h2>
Scriere</h2>
Esperanto folosește un alfabet propriu, astfel că scrierea este fonetică: fiecare literă în parte desemnează un sunet. Mai jos se află literele, și pronunția corespunzătoare în română:<br />
<b>c</b> = <b>ț</b> (<b>caro</b> [țaro] = țar)<br />
<b>ĉ</b> = <b>c</b> urmat de <b>e</b> sau <b>i</b> (<b>ĉerizo</b> [cerizo] = cireașă)<br />
<b>g</b> = <b>ghe</b> sau <b>ghi</b> (<b>geologio</b> [gheologhio] = geologie)<br />
<b>ĝ</b> = <b>g</b> urmat de <b>e</b> sau <b>i</b> (<b>ĝardeno</b> [geardeno] = grădină<br />
<b>ĥ</b> = <b>h</b> gutural; inexistent în limba română<br />
<b>i</b> nu este niciodată scurt (<b>maizo</b> [ma-izo] = porumb)<br />
<b>j</b> = <b>i</b> scurt ca <b>cai</b> (<b>kaj</b> [cai] = și)<br />
<b>ĵ</b> = <b>j</b> (<b>ĵargono</b> [jargono] = jargon)<br />
<b>ŝ</b> = <b>ș</b> (<b>ŝtofo</b> [ștofo] = stofă)<br />
<b>u</b> nu este niciodată scurt (<b>reunuiĝo</b> [re-unuigio] = reunire, reunificare)<br />
<b>ŭ</b> = <b>u</b> scurt ca în <b>tău</b> (<b>kaŭri</b> [cauri] = a sta pe vine)<br />
<h2>
Exemplu de text</h2>
<div style="text-align: right;">
-------Din <b>Declarația Universală a Drepturilor Omului – articolul 1</b></div>
Ĉiuj homoj estas denaske liberaj kaj egalaj laŭ digno kaj rajtoj. Ili
posedas racion kaj konsciencon, kaj devus konduti unu al alia en spirito
de frateco.Nico Alexandruhttp://www.blogger.com/profile/04924748306939630397noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1316652585616365297.post-85598026891970073272014-12-25T12:50:00.001-08:002015-08-19T04:36:12.510-07:00Despre DuolingoCunoșteam de mai mult timp câteva detalii referitoare la acest <a href="https://www.duolingo.com/">sait</a>: <a href="https://www.duolingo.com/">DUOLINGO</a>, însă abia de curând mi-am făcut un cont. Este pur și simplu un loc unde oricine poate învăța limbi străine, gratuit. Iată care sunt părerile mele:<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://upload.wikimedia.org/wikipedia/en/9/94/Duolingo_logo.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://upload.wikimedia.org/wikipedia/en/9/94/Duolingo_logo.png" height="289" width="320" /></a></div>
<h2>
Aspect și utilizare</h2>
Trebuie să recunosc că sunt plăcut impresionat de interfața sa. Utilizatorii pot naviga cu ușurință printre cursuri, pot să adauge prieteni, să citească variante traduse ale diferitelor articole și au la dispoziție chiar și un "magazin", de unde pot cumpăra cu așa-numiții "lingots" (obținuți numai prin multă muncă) diferite aplicații pentru cursurile lor.<br />
<br />
<h2>
Metodă</h2>
Fiecare curs de limbă străină este împărțit pe mai multe lecții, care comprimă atât aspecte din gramatică, cât și vocabular. Poți să dai teste, să refaci unele lecții, să discuți cu alți utilizatori despre anumite cuvinte, etc.<br />
Odată cu avansarea, utilizatorul primește și experiență, care îl ajută să crească și să observe dezvoltarea sa.<br />
<br />
<h2>
Aspecte pozitive</h2>
După părerea mea, acest sait are o multitudine de aspecte pozitive, după cum sunt următoarele:<br />
<ul>
<li><div class="mission">
Este <b>GRATUIT</b>; de altfel, cam aceasta este deviza lor<i>: We believe everyone should have access to education of the highest quality - for free. (Credem că oricine ar trebuie să aibă acces la educație de cea mai mare calitate - gratuit).</i></div>
</li>
<li>Algoritmul folosit de ei pentru a te ajută să înveți este chiar folositor. Pe mine m-a ajutat, mai ales în ceea ce privește vocabularul.</li>
<li>Dintre cursurile pe care le-am făcut eu, toate aveau incluse și pronunția, ceea ce nu numai că este foarte folositor, dar este și un aspect rar întâlnit printre alte metode gratuite.</li>
<li>Numărul mare de utilizatori, cu care poți comunica.</li>
<li>Interfața disponibilă într-o multitudine de limbi.</li>
<li>Cursuri complete și foarte bine structurate.</li>
<li>Calitatea, după părerea mea, concurează cu cea a cursurilor plătite, ceea ce mă bucură foarte mult.</li>
<li>Se poate învăța foarte ușor; un studiu realizat pe adevărați studenți ai duolingo a relevat faptul că în numai 35 de ore se poate învăța o cantitate la fel de mare de informație ca în sute de ore de curs universitar.</li>
<li>Sincer vorbind, este distractiv. Chiar și culorile și formele folosite sugerează o atmosferă copilărească.</li>
</ul>
<br />
<h2>
Aspecte negative</h2>
<ul>
<li>Singurul la care mă pot gândi este numărul cursurilor. În momentul de față, se pot învăța doar câteva limbi (ce-i drept, unele destul de interesante, ca suedeză, daneză sau portugheză), dar am observat că lucrează la multe altele (printre care se numără și româna pentru vorbitorii de engleză).</li>
<li>Dacă nu aveți cunoștințe de engleză, atunci situația nu mai este la fel de plăcută; acum (2015) este disponibil un singur curs pentru vorbitorii de română.</li>
</ul>
<h2>
FAQ</h2>
<ul>
<li>Câte cuvinte te învață Duolingo? atât de multe că nici nu are rost să le numeri.</li>
<li>Costă ceva? desigur, dar într-un univers paralel; în al nostru, nu costă nimic.</li>
<li>Câte limbi sunt? Multe. De la olandeză, germană și spaniolă până la turcă și irlandeză, toate sunt disponibile (din engleză) </li>
</ul>
<h2>
Lista cursurilor disponibile</h2>
Bineînțeles, pentru cei care știu engleza, sunt disponibile următoarele cursuri de limbi:<br />
<i>Spaniolă, franceză, germană, italiană, portugheză, olandeză, irlandeză, suedeză, daneză, turcă, norvegiană bokmal, esperanto și ucraineană</i>.<br />
În curând vor fi lansate: <i>rusă, maghiară, hindi, poloneză, vietnameză, ebraică, română, klingon și ydiș.</i><br />
<ul>
</ul>
<h2>
<a href="http://www.fluentu.com/spanish/blog/wp-content/uploads/sites/2/2014/04/Duolingo.png" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://www.fluentu.com/spanish/blog/wp-content/uploads/sites/2/2014/04/Duolingo.png" height="196" width="200" /></a>
Concluzie</h2>
Dintre toate metodele de a învăța limbi străine pe care le-am cercetat până acum, Duolingo este de departe cea mai folositoare, efectivă și distractivă. Îl recomand oricui cu căldură, iar eu voi continua, astfel cât îmi permite timpul, să învăț de acolo. Sper ca în curând să apară noi cursuri, sunt nerăbdător!<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<span style="font-size: xx-small;">taguri: duolingo, despre duolingo, ce este duolingo, este duolingo folositor, este duolingo gratis, metode de a invata limbi straine online</span>Nico Alexandruhttp://www.blogger.com/profile/04924748306939630397noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-1316652585616365297.post-29871429552714141562014-12-18T07:36:00.001-08:002015-08-19T09:06:39.220-07:00Limba norvegiană: Lecția 1<div style="text-align: right;">
<a href="http://lingvist-poliglot.blogspot.ro/2014/12/limba-norvegiana-introducere.html">Înainte, poate vreţi să vedeţi câteva informaţii despre<i> norvegiană</i>. (click aici)</a></div>
<div style="text-align: right;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<h3>
Opinie referitoare la dificultate</h3>
Multe persoane care au trecut prin procesul de învățare a limbii norvegiene au observat cât de simplă este. Dacă cunoașteți limbile engleză și germană, atunci mare parte a limbii va fi foarte ușor de învățat. Multe dintre cuvintele de bază, sau cele folosite în fiecare zi, se asemănă, și la fel putem spune și despre anumite aspecte gramaticale (de exemplu, topica propoziției este similară cu cea din germană)<br />
Deși vorbită de relativ puține persoane (cam 5 milioane), norvegiana este destul de cunoscută, atât pentru cum <i>sună</i>, dar și pentru faptul că Norvegia este o țară fascinantă, cu o cultură și o frumusețe unică.<br />
De menționat sunt și aspectele pozitive: dacă știi norvegiană, deja cunoști mare parte a limbii suedeze. Cu daneza, situația e mai grea, deoarece ei nu se înțeleg între ei din cauza pronunției. De asemenea, puteți cunoaște mai bine cultura germanică de vest (sau <i>nordică</i>), astfel că norvegiana este cea mai apropiată dintre limbile germanice vestice continentale de cele vestice insulare (islandeza și feroeza).<br />
Un aspect important este faptul că există, de fapt, <i>două</i> sau chiar mai multe <i>limbi norvegiene: </i>există varianta cea mai comună <i><b>bokmål</b></i>, dar de asemenea în Norvegia se vorbesc și variante, cum ar fi <i><b>nynorsk. </b></i>Ceea ce se vorbește în Bergen e diferit față de ceea ce se vorbește în Oslo. Cei de pe coasta vestică au un vocabular mai apropiat de cel al islandezilor și feroezilor (Nu știu dacă în mod oficial veți găsi astfel de detalii, însă eu am observat asta în practică).<br />
Dacă am înțeles acestea, să trecem la lecție:<br />
<br />
<h2>
<span style="color: #20124d;"><span style="font-size: x-large;">Lecția 1</span></span></h2>
<div style="text-align: right;">
<span style="color: #990000;">NOTĂ: <span style="color: black;">Nu vă concentrați pe pronunție acum. Este important să vedeți câteva fraze și cuvinte pentru început.</span></span></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
<b><span style="color: #990000;">Hei! </span> </b></div>
este fraza folosită în norvegiană pentru salut. Se pronunță asemănător cu <i>Hi </i>din engleză.<br />
Dacă nu vorbiți cu prieteni, cunoscuți, etc și vreți să fiți mai formal, folosiți variantele:<br />
<div style="text-align: center;">
<span style="color: #660000;"><b>Hallo </b>și <b>God dag</b> </span></div>
<div style="text-align: left;">
<span style="color: #660000;"><span style="color: black;">Norvegienii au o metodă interesantă de a-și lua la revedere (literal: <i>Am avut-o bine</i>):</span></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="color: #660000;"><span style="color: black;"><span style="color: #660000;"><b>Ha det!</b> </span>sau <span style="color: #660000;"><b>Ha det bra! </b></span></span> </span></div>
<div style="text-align: left;">
Frazele de mai sus se pronunță aproximativ: <i>hei, halo, godda, hade, hade bra</i>.</div>
<br />
De asemenea, este forte important să știm două cuvinte esențiale: DA și NU:<br />
<div style="text-align: center;">
<span style="color: #660000;"><b>JA </b>și <b>NEI</b></span></div>
Iată alte fraze și cuvinte esențiale:<br />
Mulțumesc și scuză-mă sau scuze /tak/ /unșil/<br />
<div style="text-align: center;">
<b><span style="color: #660000;">Takk; Unnskyld</span></b></div>
<div style="text-align: center;">
<b><span style="color: #660000;"></span></b><br /></div>
Ce mai faci? Sunt bine (literal: Cum îți merge? Merge bine.) /vurdan gor de/ /de go bra/<br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: small;"><b><span style="color: #660000;">Hvordan går det? Det går bra.</span></b></span></div>
<h2>
<span style="color: #20124d;"><span style="font-size: small;"><b><span style="font-size: x-large;">Gramatică</span></b></span><span style="font-size: small;"><b><span style="font-size: x-large;"> </span></b></span></span></h2>
<h3>
<span style="font-size: small;"><span style="font-size: x-large;"><span style="font-size: small;"> Pronumele personal</span></span></span></h3>
<span style="font-size: small;"><span style="font-size: x-large;"><span style="font-size: small;">Este bine să învățăm deja pronumele personale în norvegiană. Despre celelalte părți de vorbire vom învăța mai târziu. Iată:</span></span></span><br />
<center>
<table border="0" style="width: 210px;"><tbody>
<tr><td rowspan="3" width="10"><div align="left">
<br /></div>
</td>
<td width="100"><span style="color: #660000;"><b><span style="font-size: medium;">jeg</span></b></span></td>
<td width="100">eu</td>
</tr>
<tr>
<td width="100"><span style="color: #660000;"><b><span style="font-size: medium;">du</span></b></span></td>
<td width="100">tu</td>
</tr>
<tr>
<td width="100"><span style="color: #660000;"><b><span style="font-size: medium;">han<br />
hun<br />
det / den</span></b></span></td>
<td width="100">el<br />
ea<br />
<span style="font-size: x-small;">neutru</span></td>
</tr>
<tr>
<td rowspan="3" width="10"><br /></td>
<td width="100"><span style="color: #660000;"><b><span style="font-size: medium;">vi</span></b></span></td>
<td width="100">noi</td>
</tr>
<tr>
<td width="100"><span style="color: #660000;"><b><span style="font-size: medium;">dere</span></b></span></td>
<td width="100">voi</td>
</tr>
<tr>
<td width="100"><span style="color: #660000;"><b><span style="font-size: medium;">de</span></b></span></td>
<td width="100">ei, ele</td></tr>
</tbody></table>
</center>
</div>
Asemănător cu cele din engleză și germană, avem la persoana a III-a singular un pronume neutru: <b>det </b>și <b>den</b>. Acesta se folosește pentru orice, dar nu pentru persoane.<br />
<br />
Exemple: <i>Jeg er. Du ser. Jeg <span style="font-size: small;">ønsker </span>det. (sunt; tu vezi; vreau asta)</i><br />
<br />
<h3>
Verbe</h3>
E bine să înțelegi următorul lucru: în norvegiană, la toate personale, verbul are aceeași conjugare. Haideți să învățăm verbul A FI: <i><b>å være /</b>o-vara<b>/ </b></i>. Conjugarea este <b>ER</b> /<i>ar</i>/<br />
<div style="text-align: center;">
<i><b>å være</b></i></div>
<ul color="white" style="text-align: center;">
<li>Jeg <b><span style="color: #20124d;">ER: </span></b><span style="color: #20124d;">Sunt</span></li>
<li>Du <b><span style="color: #20124d;">ER: </span></b><span style="color: #20124d;">Ești</span></li>
<li>Han, hun, det/den <b><span style="color: #20124d;">ER: </span></b><span style="color: #20124d;">E(ste)</span></li>
<li>Vi<b> </b><b><span style="color: #20124d;">ER: </span></b><span style="color: #20124d;">Suntem</span><b><span style="color: #20124d;"><br /></span></b></li>
<li>Dere<b> <span style="color: #20124d;">ER: </span></b><span style="color: #20124d;">Sunteți</span><b><span style="color: #20124d;"><br /></span></b></li>
<li>De <b><span style="color: #20124d;">ER: </span></b><span style="color: #20124d;">Sunt</span></li>
</ul>
Iar acum să învățăm alte două verbe: å hete: <span style="color: #20124d;"><b>heter /</b>hetăr<b>/</b></span>; å snakke:<b><span style="color: #20124d;"> snakker</span></b> <span style="color: #20124d;"><b>/</b>snaker<b>/ </b></span>(a se numi; a vorbi)<br />
<div style="text-align: center;">
<i><b>å hete</b></i></div>
<ul color="white" style="text-align: center;">
<li>Jeg <span style="color: #20124d;"><b>heter</b></span></li>
<li>Du <span style="color: #20124d;"><b>heter</b></span></li>
<li>Han, hun, det/den <span style="color: #20124d;"><b>heter</b></span><b><span style="color: #20124d;"></span></b></li>
<li>Vi<b> </b><span style="color: #20124d;"><b>heter</b></span></li>
<li>Dere<b> </b><span style="color: #20124d;"><b>heter</b></span></li>
<li>De <span style="color: #20124d;"><b>heter</b></span></li>
</ul>
<span style="color: #20124d;"> </span><div style="text-align: center;">
<i><b>å snakke</b></i></div>
<ul color="white" style="text-align: center;">
<li>Jeg <b><span style="color: #20124d;">snakker</span></b><span style="color: #20124d;"></span></li>
<li>Du <b><span style="color: #20124d;">snakker</span></b><span style="color: #20124d;"></span></li>
<li>Han, hun, det/den <b><span style="color: #20124d;">snakker</span></b><span style="color: #20124d;"></span></li>
<li>Vi<b> </b><b><span style="color: #20124d;">snakker</span></b></li>
<li>Dere<b> </b><b><span style="color: #20124d;">snakker</span></b></li>
<li>De <b><span style="color: #20124d;">snakker</span></b><span style="color: #20124d;"></span></li>
</ul>
<span style="color: #20124d;"><span style="color: black;"> După cum ați obervat, la timpul prezent, verbul se conjugă prin adăugarea unui <b>-R</b> la forma de infinitiv. Bineînțeles, există și excepții, dar acestea vor fi învățate mai târziu. <b>Å </b>/o/ este marca de infinitiv a verbului, cu este <b>A</b> din română (a fi - å være). </span></span>Nico Alexandruhttp://www.blogger.com/profile/04924748306939630397noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1316652585616365297.post-54441488992987250152014-12-18T07:35:00.001-08:002014-12-18T07:35:18.821-08:00Zilele limbilorFolosim în fiecare zi diferite limbi ca să comunicăm; trebuie atunci să ne punem întrebarea firească <i>de ce să nu dedicăm unui aspect atât de important din viața noastră o zi în calendar?</i><br />
<br />
Cea mai importantă sărbătoare din domeniul lingvistic, la nivel internațional, este <i>Ziua Internațională a Limbii Materne</i>, ținută anual pe data de 21 februarie. Aceasta promovează diversitatea lingvistică și culturală, învățarea limbilor străine, și poliglotismul.<br />
<br />
O altă manifestare de acest gen, care se regăsește la nivel european, este <i>Ziua Limbilor Europei</i>, sărbătorită pe 26 septembrie în fiecare an.<br />
<br />
De curând, mai exact pe 15 decembrie, a fost Ziua Esperanto, care celebrează cea mai cunoscută și răspândită dintre limbile artificiale.<br />
<br />
Organizația Națiunilor Unite a ales 6 zile din an în care putem să sărbătorim cele 6 limbi oficiale ale sale:<br />
<ul>
<li>20 martie<i>: Ziua limbii FRANCEZE</i></li>
<li>20 aprilie: <i>Ziua limbii CHINEZE</i></li>
<li>23 aprilie: <i>Ziua limbii ENGLEZE</i></li>
<li>6 iunie: <i>Ziua limbii RUSE</i></li>
<li>12 octombrie: <i>Ziua limbii SPANIOLE</i></li>
<li>18 decembrie: <i>Ziua limbii ARABE</i></li>
</ul>
Există și <i>Ziua limbii ROMÂNE</i>, o zi festivă ce se sărbătorește pe 31 august. Un alt exemplu (aletoriu) este <i>Ziua limbii ISLANDEZE </i>(pe 16 noiembrie).<br />
<br />
Dacă stăm să reflectăm asupra acestui subiect, probabil fiecare limbă are (asta dacă cineva s-a ocupat) o sărbătoare, o anumită zi dintr-un an când aceasta este celebrată. În principiu, nu trebuie să privim ziua unei limbi ca fiind singura zi din an când trebuie să ne gândim cât de mult înseamnă pentru noi, ci oportunitatea de a ne interesa, de a afla și de a ne documenta. Până la urmă, limbile nu încetează să ne uimească de fiecare dată.Nico Alexandruhttp://www.blogger.com/profile/04924748306939630397noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1316652585616365297.post-84665382087162272222014-12-09T11:47:00.000-08:002015-08-19T03:26:52.517-07:00Limba aromână: Lecţia 1<div style="text-align: right;">
Click aici pentru informaţii despre limbă<br />
<span style="color: #660000;">Unii lingviști consideră aromâna ca fiind DIALECT al limbii daco-române. </span></div>
<h2 style="text-align: justify;">
Generalităţi</h2>
<div class="firstHeading" id="firstHeading" lang="ro">
Aromâna este foarte asemănătoare din foarte multe puncte de vedere cu româna, însă există o diversitate prea mare pentru a fi o "limbă oficială". Astăzi, sunt folosite în diferite procente două moduri de a scrie, una fără diacritice, şi alta cu diacritice, care subliniază relaţia aromânei cu română. În cadrul acestor lecţii vom folosi scrierea cu diacritice, susţinută de <i><span dir="auto">Matilda Caragiu Marioțeanu</span></i><span dir="auto">.</span></div>
<div class="firstHeading" id="firstHeading" lang="ro">
<span dir="auto">Referitor la pronunţie: o metodă bună de a deprinde pronunţia este ascultarea muzicii aromâne şi, în limita posibilităţilor, a unor discursuri. Cele mai multe se găsesc pe Youtube.</span></div>
<h2 class="firstHeading" id="firstHeading" lang="ro">
<span dir="auto">Lecţia 1</span></h2>
<div class="firstHeading" id="firstHeading" lang="ro">
<span dir="auto"><u>Vocabular:</u> </span></div>
<div class="firstHeading" id="firstHeading" lang="ro">
<span dir="auto">Iată câteva cuvinte: <i>câsâbă, aradâ, featâ, omu, locu</i>, care înseamnă: oraş (localitate), obicei, fată, om, pământ.</span></div>
<div class="firstHeading" id="firstHeading" lang="ro">
<span dir="auto"><br /></span></div>
<div class="firstHeading" id="firstHeading" lang="ro">
<span style="color: #990000;"><span dir="auto">! Ca şi în română, substantivele pot fi feminine, masculine sau neutre.!</span></span></div>
<br />
<div class="firstHeading" id="firstHeading" lang="ro">
<span dir="auto">De obicei, formele la diferite cazuri se aseamănă cu cele din română. Dar cele de altă origine decât daco-română sunt mai diferite. De exemplu, pluralul la câsâbă este câsâbădz (sau câsâbă</span>ḑ), iar de la aradâ este arădz (sau arăḑ).</div>
<div class="firstHeading" id="firstHeading" lang="ro">
<span dir="auto"><br /></span></div>
<div class="firstHeading" id="firstHeading" lang="ro">
<span dir="auto"><u>Gramatică: pronume personale</u></span></div>
<ul>
<li><span dir="auto">Mini (eu)</span></li>
<li><span dir="auto">Tini (tu)</span></li>
<li><span dir="auto">Elu, ea (el, ea)</span></li>
<li><span dir="auto">Noi (noi)</span></li>
<li><span dir="auto">Voi (voi)</span></li>
<li><span dir="auto">El’i, eali (ei, ele) </span></li>
</ul>
<div class="firstHeading" id="firstHeading" lang="ro">
<span dir="auto"><u> Gramatică: verbul a fi</u></span></div>
<div class="firstHeading" id="firstHeading" lang="ro">
<span dir="auto"><span style="color: #990000;">! În aromână nu există forma de infinitiv (de dicţionar) a unui verb; când ne referim la aceasta, folosim forma de prezent, persoana I, singular!</span></span></div>
<ul>
<li><span dir="auto">Mini hiu/escu/estu = eu sunt</span></li>
<li><span dir="auto">Tini hii = tu eşti</span></li>
<li><span dir="auto">Elu easti = el este</span></li>
<li><span dir="auto">Noi him = noi suntem</span></li>
<li><span dir="auto">Voi hiţ = voi sunteţi</span></li>
<li><span dir="auto">El’i suntu = ei sunt</span><span dir="auto"> </span></li>
</ul>
<span dir="auto"><u>Exemple</u></span><br />
<span dir="auto"><i>Nu hiu faimos, ama hiu armân</i> (este chiar un film numit aşa): Nu sunt faimos, dar sunt aromân</span><br />
<span dir="auto"> <i>Hiu/escu di aoa</i>: Sunt de aici.</span><br />
<span dir="auto"><i>Featili suntu ma mari</i>. Fetele sunt mai mari. </span><br />
<br />
<span dir="auto">Alte două cuvinte importante:</span><br />
<span dir="auto"><b>Ohi! </b>înseamnă NU (deși se poate folosi și <b>nu</b>), iar <b>E! </b>înseamnă DA: </span><br />
<br />
<span dir="auto"><u>Recomandări:</u></span><br />
<ul>
<li><span dir="auto">Vă recomand următorul blog (<a href="https://daimadeadun.wordpress.com/">click aici</a>), numai despre cultura aromână. </span></li>
<li><span dir="auto">Ascultaţi unele grupuri muzicale, cum sunt <i>Pindu</i>; de asemenea, şi <i>Elena Gheorghe </i>are câteva melodii aromâne demne de ascultat.</span></li>
<li><span dir="auto">Citiţi <a href="https://roa-rup.wikipedia.org/wiki/Prota_fr%C3%A3ndz%C3%A3">Wikipedia în aromână </a>(da, există)</span></li>
<li><span dir="auto">(opţional :)) Faceţi o excursie în regiunile Olimpului şi Pindului din Grecia, în Albania (Moscopole) sau în Macedonia (Beala)</span></li>
<li><span dir="auto">Citiţi <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_arom%C3%A2n%C4%83">acest articol </a>(păcat că e scris fără diacritice aromâne)</span></li>
<li><span dir="auto">Această <a href="http://forum.softpedia.com/topic/499537-limba-armaneasca/">postare </a>cu mai multe resurse </span></li>
</ul>
<span dir="auto"> </span><span dir="auto"><br /></span><small>taguri: învăţaţi limba aromână, invatati aromana, invatati limba aromana, limba aromână pentru toţi, limba aromână lecţia 1, armaneaschce, macedoromână, rmâneaşti</small><br />
<ul>
</ul>
Nico Alexandruhttp://www.blogger.com/profile/04924748306939630397noreply@blogger.com15tag:blogger.com,1999:blog-1316652585616365297.post-76879422368333316802014-12-09T11:00:00.000-08:002014-12-09T11:05:31.679-08:00Limba norvegiană: Introducere<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #351c75;"><b><u><i>NORSK</i></u></b> </span>pronunţie (standard): <span class="AFI" title="Notație în Alfabetul Fonetic Internațional">/</span><span class="AFI" title="Notație în Alfabetul Fonetic Internațional"><span class="AFI" title="Notație în Alfabetul Fonetic Internațional">nɔrsk</span>/ sau /</span><span class="AFI" title="Notație în Alfabetul Fonetic Internațional">nɔʃk/</span><br />
<br />
<span class="AFI" title="Notație în Alfabetul Fonetic Internațional"> Privită din prisma noastră, norvegiana pare a fi o limbă "exotică". Parcă potrivită în peisajul nordic şi îngheţat, această limbă necesită acel <i>ceva</i> care îi face pe ascultătorii străini să spună: "este atât de ciudată, şi totuşi sună atât de bine!".</span><br />
<span class="AFI" title="Notație în Alfabetul Fonetic Internațional">Din punct de vedere lingvistic este </span>o limbă indo-europeană, din familia limbilor germanice
de nord. Are aproximativ 5 milioane de vorbitori nativi, în majoritate în Norvegia, Insulele Feroe, dar şi în unele zone din Statele Unite.<br />
<span class="AFI" title="Notație în Alfabetul Fonetic Internațional"><br /></span><span class="AFI" title="Notație în Alfabetul Fonetic Internațional"></span>
<span class="AFI" title="Notație în Alfabetul Fonetic Internațional">Însă, dacă vorbim în termeni oficiali, situaţia acestei limbi este puţin ciudată: guvernul şi administraţia norvegiană foloseşte două variante, numite </span><span style="color: #351c75;"><b>bokmål </b></span>şi <span style="color: #351c75;"><b>nynorsk</b></span>.<br />
<span class="AFI" title="Notație în Alfabetul Fonetic Internațional"></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br />
<span class="AFI" title="Notație în Alfabetul Fonetic Internațional">Limba norvegiană are alfabetul identic cu cel danez, acesta fiind unul latin modificat; în plus există literele specifice celor două limbi, Ææ - Øø - Åå, care reprezintă sunete distincte.</span><br />
<span class="AFI" title="Notație în Alfabetul Fonetic Internațional"><br /></span>
<span class="AFI" title="Notație în Alfabetul Fonetic Internațional">O caracteristică interesantă a norvegienei, ea fiind comună şi în suedeză, este existenţa tonurilor. O limbă tonică, adică cea care foloseşte respectivele tonuri, face distincţie între o silabă pronunţată într-un fel şi alta pronunţată în alt fel (deşi ele se scriu identic).</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br />
Pentru un străin care doreşte să înveţe această limbă, este destul de simplu; în norvegiană, nu există conjugări, sunt foarte puţine excepţii, iar pronunţia este acceptabilă (mai ales pentru un german, danez, etc.)</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/en/f/fd/Norwegian_Language.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="280" src="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/en/f/fd/Norwegian_Language.png" width="640" /></a></div>
</div>
<h2 style="text-align: justify;">
Istoric</h2>
Norvegiana, ca şi celelalte limbi din Peninsula Scandinavă (bineînţeles, nu ne referim şi la finlandeză sau sami, etc.) s-a dezvoltat pe substratul principal al limbii <i>nordice veche</i>. La origine, comun cu daneza şi suedeza, nordica folosea scrierea <i>runică</i>, iar mai apoi (prin secolul al XII-lea) s-a trecut la alfabetul latin.<br />
<br />
O lungă perioadă de timp, datorită uniunilor de state scandinave care s-au înfăptuit, norvegiana nu a fost limbă oficială, ci daneza sau suedeza. În perioada modernă s-au dezvoltat dialectele estice şi vestice.<br />
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<h3 style="text-align: justify;">
Clasificare lingvistică</h3>
<ul style="text-align: justify;">
<li>Clasificare lingvistică: limbi indo-europene - germanice - germanice de nord- <i>norvegiană (bokmål, nynorsk, riksmål, høgnorsk)</i></li>
</ul>
<div style="text-align: justify;">
Norvegiana poate fi privită ca o punte lingvistică între limbile germanice nordice insulare (<i>islandeza </i>şi <i>feroeza</i>) şi cele nordice continentale (<i>suedeza </i>şi <i>daneza).</i><br />
Lingviştii sunt de acord asupra faptului că "trio-ul" norvegiană-suedeză-daneză reprezintă un exemplu perfect de limbi <i>mutual-inteligibile, </i>adică vorbitorii se pot înţelege între ei fără să studieze limba celuilalt.<br />
Totuşi, datorită pronunţiei, suedezii înţeleg mai bine norvegiana vorbită. Însă dacă vorbim de limba scrisă, de multe ori daneza se confundă cu norvegiana, fiindcă este foarte asemănătoare.<br />
Norvegiana a preluat multe cuvinte din germană, mai ales pe calea literaturii. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<h3 style="text-align: justify;">
<span class="mw-headline" id="Dialecte_.C8.99i_variet.C4.83.C8.9Bi_regionale">Dialecte și varietăți regionale</span></h3>
Sunt folosite patru variante sau dialecte ale norvegienei scrise (după cum am menţionat, primele două sunt oficiale):<br />
<ul>
<li> <i>Bokmål</i>
(„limbă cărturărească”) este folosită de peste 85% dintre vorbitori, însă şi aceasta dispune de accente diferite (de exemplu, cel din Oslo e diferit de cel din sud). Este şi cea mai popularizată, astfel vorbitorii secundari o învaţă pe aceasta.</li>
<li><i>Nynorsk </i>(„norvegiană nouă”) este mai puţin folosită, de doar aproximativ 10% din vorbitori.Aceasta este limba veche, care foloseşte normele de scriere corespondente din secolul al XIX-lea (s-a numit <i>landsmål</i> până în 1938)</li>
<li><i>Riks</i><i>mål</i> („limbă statală”) este o variantă neoficială, şi</li>
<li><i>Høgnorsk </i>(„norvegiană înaltă”), o variantă neoficială care are caracter conservator şi bazată pe nynorsk.</li>
</ul>
Dialecte vorbite pe coasta estică a Norvegiei sunt remarcate pentru că sunt mai apropiate de nordica veche decât cele vestice, mai exact au mai multe caracteristici comune cu islandeza şi feroeza. <br />
<ul>
</ul>
<h2>
Exemple comparative</h2>
<table class="wikitable"><tbody>
<tr><th rowspan="2" width="100px">Limbă</th>
<th colspan="5">Propoziţii</th>
</tr>
<tr>
<th>Sunt din Norvegia</th>
<th>Care e numele lui?</th>
<th>Acesta e un cal</th>
<th>Curcubeul are multe culori.</th>
</tr>
<tr>
<td>Daneză</td>
<td rowspan="3">Jeg kommer fra Norge</td>
<td>Hvad hedder han?</td>
<td rowspan="3">Dette er en hest</td>
<td rowspan="2">Regnbuen har mange farver</td>
</tr>
<tr>
<td>Riksmål</td>
<td rowspan="2">Hva heter han?</td>
</tr>
<tr>
<td>Bokmål</td>
<td>Regnbuen har mange farger</td>
</tr>
<tr>
<td>Nynorsk</td>
<td rowspan="2">Eg kjem frå Noreg</td>
<td rowspan="2">Kva heiter han?</td>
<td rowspan="2">Dette er ein hest</td>
<td>Regnbogen har mange fargar/leter<br />
Regnbogen er mangleta</td>
</tr>
<tr>
<td>Høgnorsk</td>
<td>Regnbogen hev mange leter<br />
Regnbogen er manglìta</td>
</tr>
<tr>
<td>Nordică veche</td>
<td>Ek kem frá Noregi</td>
<td>Hvat heitir hann?</td>
<td>Þetta er hross/Þessi er hestr</td>
<td>Regnboginn er marglitr</td></tr>
</tbody></table>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<h3 style="text-align: justify;">
Exemplu de text</h3>
<div style="text-align: right;">
-------Din <b>Declarația Universală a Drepturilor Omului – articolul 1</b></div>
<div style="text-align: justify;">
<div style="text-align: justify;">
<b>Bokmål </b> </div>
</div>
<div style="text-align: justify;">
Alle mennesker er født frie og med samme menneskeverd og
menneskerettigheter. De er utstyrt med fornuft og samvittighet og bør
handle mot hverandre i brorskapets ånd.<br />
<br />
<b>Nynorsk</b><br />
Alle menneske er fødde til fridom og med same menneskeverd og
menneskerettar. Dei har fått fornuft og samvit og skal leve med
kvarandre som brør.</div>
Nico Alexandruhttp://www.blogger.com/profile/04924748306939630397noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1316652585616365297.post-2245128002970098922014-12-09T08:33:00.000-08:002014-12-09T08:36:34.006-08:00Limba engleză: Lecţia 1<div style="text-align: right;">
<a href="http://lingvist-poliglot.blogspot.com/2014/12/limba-engleza-introducere-partea-i.html">Înainte, poate vreţi să vedeţi câteva informaţii despre <i>limba engleză</i>.</a> (click aici)</div>
<div style="text-align: justify;">
Poate aţi mai avut ocazia de a întâlni limba engleză în multe cazuri, cum ar fi de exemplu într-un film, într-o carte, etc. Odată cu învăţarea limbii engleze, vi se deschide poarta spre cunoaşterea culturii şi a altor aspecte prezente în viaţa unui mare număr de oameni. Engleza nu este numai o punte între culturi, o limbă internaţională, dar şi o limbă fascinantă prin diversitatea sa.</div>
<h2 style="text-align: justify;">
Înainte de toate...</h2>
<div style="text-align: justify;">
(Consultaţi link-ul de mai sus)</div>
<div style="text-align: justify;">
Deşi engleza este în general o limbă foarte uşor de învăţat, poate chiar cea mai <i>facilă</i> (din punctul de vedere al unui vorbitor de limbă romanică), sunt unele aspect gramaticale şi lingvistice care îi îngreunează câteodată chiar şi pe vorbitorii nativi.</div>
<div style="text-align: justify;">
La ce ar trebui să vă aşteptaţi? Engleza este simplă. Noi, fiind vorbitorii unei limbi romanice, vom întâlni multe caracteristici (cel puţin) comune cu româna, însă trebuie să învăţăm cum sunt <i>englezificate </i>aceste cuvinte de origine latină.</div>
<div style="text-align: justify;">
Engleza dă dureri de cap la capitolul <i>tenses </i>(timpuri verbale), <i>conditionals</i> (condiţionale) şi la altele mai puţin greu de deprins. Printre celelalte aspecte mai acceptabile se numără <i>reported speech, phrasal verbs </i>şi de asemenea pronunţia care de cele mai multe ori nu prea are legătură cu ceea ce este scris.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Şi de asemenea, engleza are unele sunete distincte (cum sunt fricativele dentale <i>th), </i>accent fonologic (pauza şi intonaţia au rol distinctiv) şi multe omofoane. De cele mai multe ori, un verb poate fi scris la fel ca un substantiv, iar numai contextul diferenţiază.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<h2 style="text-align: justify;">
Lecţia 1</h2>
<div style="text-align: justify;">
"Hello!"</div>
<div style="text-align: justify;">
"Hi!"</div>
<div style="text-align: justify;">
"My name is Mike."</div>
<div style="text-align: justify;">
"My name is also Mike.!"</div>
<div style="text-align: justify;">
"Nice to meet you!" </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<h3 style="text-align: justify;">
Observaţii</h3>
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #38761d;"> ! În engleză, în locul liniei de dialog se folosesc semnele "...."</span></div>
<div style="text-align: justify;">
Moduri de a saluta pe cineva, informal (prieteni, persoane apropiate, rude, etc): <i>Hi</i>! (hai), <i>hello </i>(helo).</div>
<div style="text-align: justify;">
Mă numesc/numele meu este: <i>My name is</i>.....sau <i>My name's</i>....</div>
<div style="text-align: justify;">
<i>also </i>înseamnă <i>de asemenea</i></div>
<div style="text-align: justify;">
Expresia <i>Nice to meet you</i> se foloseşte atunci când două persoane se cunosc pentru prima dată, şi înseamnă: <i>Încântat(ă) să te cunosc</i>.</div>
<div style="text-align: justify;">
! În engleză NU există genuri gramaticale (feminin sau masculin)</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<h3 style="text-align: justify;">
Vocabular</h3>
<div style="text-align: justify;">
<i>Welcome = Bine ai venit! Bine aţi venit!</i></div>
<div style="text-align: justify;">
<i>What = </i>ce? (pentru lucruri)</div>
<div style="text-align: justify;">
<i>Who= </i>cine? (pentru oameni)</div>
<div style="text-align: justify;">
<i>Thanks/Thank you </i>= mersi/mulţumesc<br />
<i>And = </i>şi </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
1) Traduceţi următorul dialog:</div>
<div style="text-align: justify;">
-Bine ai venit!</div>
<div style="text-align: justify;">
-Mulţumesc!</div>
<div style="text-align: justify;">
-Cum te numeşti?</div>
<div style="text-align: justify;">
-Numele meu este Mike.</div>
<div style="text-align: justify;">
-Şi numele meu este tot Mike. (e de asemenea...)</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<h3 style="text-align: justify;">
Verbul "a fi"</h3>
<div style="text-align: justify;">
Este, practic, singurul verb din engleză care se conjugă la prezent, la toate persoanele:</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
I am We are<br />
You are You are<br />
He/she/it are They are<br />
<br />
<span style="color: #38761d;">!Reţineţi următoarele pronume personale: I (eu), you (tu sau voi, depinde de context), he (el), she (ea), it (el/ea pentru lucruri sau mai rar animale), we (noi) and they (ei sau ele)!</span><br />
<br /></div>
<small>taguri: învăţaţi limba engleză, invatati engleza, invatati limba engleza, limba engleză pentru toţi, limba engleză lecţia 1</small>Nico Alexandruhttp://www.blogger.com/profile/04924748306939630397noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1316652585616365297.post-28936291436251130522014-12-06T13:14:00.001-08:002014-12-06T13:25:28.115-08:00Limba engleză: Introducere, partea I<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #0b5394;"><b><u><i>ENGLISH</i></u></b> </span>pronunţie (standard): <span class="AFI" title="Notație în Alfabetul Fonetic Internațional">/ˈɪŋɡlɪʃ/</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span class="AFI" title="Notație în Alfabetul Fonetic Internațional"> </span> </div>
<div style="text-align: justify;">
De departe, <span style="color: #0b5394;"><i><b>limba engleză</b></i><b> </b></span>este cea mai cunoscută şi "venerată" limbă de pe Terra. Din punct de vedere lingvistic, este o limbă indo-europeană, din familia limbilor germanice de vest. </div>
<div style="text-align: justify;">
În funcţie de unele puncte de vedere mai diversificare, engleza este ori a doua ori a patra cea mai vorbită limbă de pe Pământ, adică numărul de vorbitori variază între 375 de milioane şi 1,8 miliarde. (2014)</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Având o importanţă şi o influenţă atât de mare, unii o supranumesc „<i>lingua franca</i>”, un alt mod de a spune că este <i>limba comună a omenirii</i>. Nu e greşit, totuşi, să spunem asta, din moment ce engleza chiar este limba dominantă în comunicaţii, ştiinţă, afaceri şi alte domenii, la nivel internaţional. Este şi una dintre cele şase limbi oficiale ale Naţiunilor Unite.</div>
<div style="text-align: justify;">
Engleza se scrie cu alfabetul latin modificat, deşi modul în care sunt scrise cuvintele nu avantajează aproape deloc cititorul, fără să ofere detalii clare despre pronunţie.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br />
<div class="separator" style="clear: both;">
<a href="http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/9e/Anglospeak(800px).png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/9e/Anglospeak(800px).png" height="280" width="640" /></a></div>
<br /></div>
<h2 style="text-align: justify;">
Istoric</h2>
<div style="text-align: justify;">
Faptul că limba engleză, deşi conţine o multitudine de cuvinte cu origine latină, este o limbă germanică ne duce cu gândul la istoria Angliei, statul de unde engleza s-a răspândit în lume. Încă de la începutul secolul al V-lea d.Hr., Anglia estică a fost invadată de popoare vorbitoare de limbi germanice (anglo-saxoni şi iuţi, veniţi din Germania de nord-vest şi respectiv din Iutlanda). Se crede că celţii au adoptat limba şi cultura germanică, însă nu sunt excluse şi alte teorii.</div>
<div style="text-align: justify;">
Între timp, s-a format ceea ce astăzi lingviştii numesc <i>engleza veche</i>. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
O mare contribuţie la păstrarea caracterului germanic al englezei a fost constituită de stabilirea vikingilor pe coastele de nord şi de est, şi apoi până în Londra, care au adus influenţe din limba <i>nordică veche</i> (din care s-a desprins norvegiana şi islandeza).</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Mai târziu, după ce Anglia a fost cucerită de către normanzi (în 1066), evoluţia limbii a cunoscut o profundă schimbare. Normanzii vorbeau<i> anglo-normanda</i>, care era apropiată de <i>franceza veche</i>. Aceasta a fost folosită oficial la Curte, în drept şi în administraţie, iar de aceea multe cuvinte cu origine latină au ajuns în engleză. </div>
<div style="text-align: justify;">
Odată cu trecerea timpului şi îndepărtându-se de vechile dialecte
germanice, engleza veche a început să piardă sistemul de cazuri, care
era prea complex, ceea ce reprezintă trecerea spre <i>engleza de mijloc</i>. Mai apoi, multe cuvinte au fost preluate direct din <i>latină </i>şi <i>greacă</i>, având în vedere multitudinea de lucrări ştiinţifice şi din alte domenii redactate în limbile respective.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
După secolul al XV-lea, dialectul sudic a devenit popular la Curte, în administraţie şi în academii, iar engleza modernă datează din perioada elisabetană (secolul XVI).</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Odată cu expansiunea Imperiului Britanic, engleza s-a răspândit în toate colţurile globului, din Statele Unite şi Canada şi până în Australia.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<h3 style="text-align: justify;">
Clasificare lingvistică</h3>
<ul style="text-align: justify;">
<li>Clasificare lingvistică: limbi indo-europene - germanice - germanice de vest - anglo-frizone - anglice - <i>engleză</i></li>
</ul>
<div style="text-align: justify;">
<i> </i>Nu putem fi siguri care este cea mai apropiată limbă de engleză, însă dacă ne referim la limbile creole atunci limbile apropiate sunt <i>tok pisin </i>(denumirea provine de la <i>talk pidgin</i>) şi <i>scots</i>. Lingviştii consideră <i>frizona</i>, o limbă germanică vorbită în Insulele Frizone din Olanda, ca fiind cea mai apropiată limbă de engleză, şi sunt observabile unele asemănări între engleză şi alte limbi germanice de vest, cum sunt <i>germana, olandeza, afrikaans </i>şi <i>saxona joasă. </i> </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<h3 style="text-align: justify;">
<span class="mw-headline" id="Dialecte_.C8.99i_variet.C4.83.C8.9Bi_regionale">Dialecte și varietăți regionale</span></h3>
<div style="text-align: justify;">
Engleza s-a răspândit în multe zone de pe glob, şi de aceea multe dialecte s-au dezvoltat. Engleza <i>britanică</i>, adică cea standard vorbită în Marea Britanie (deşi chiar şi aici există o multitudine de accente) este diferită de cea din Statele Unite, nu numai ca pronunţie, dar şi ca ortografie. Asemenea se comportă şi dialectul <i>canadian</i>, asemănător celui din State. Engleza <i>australiană</i> a păstrat mai multe caracteristici comune cu cele ale englezei britanice.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Vorbitorii secundari, cei care au învăţat engleza, nu pot alege o <i>singură</i> engleză, fiindcă aceasta nu există. Nu putem vorbi de o engleză <i>standard</i>, iar cel care învaţă limba trebuie să aleagă unul dintre dialecte. Cel mai prestigios este cel britanic, iar accentul, realizat corect, poartă denumirea de <i>Received Pronuncioation </i>(Pronunţie Dobândită) sau simplu <i>RP. </i></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Engleza este cea mai influentă limbă. Chiar şi în română au pătruns multe cuvinte cu origine engleză, cum sunt de exemplu <i>after-shave, blug </i>(de la <i>blue-jeans</i>), etc.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Există şi combinaţii de limbi cu cea engleză, însă nu în mod oficial, acestea fiind folosite doar ca o punte lingvistică între diferite grupuri. De exemplu, <i>spanglish </i>în Statele Unite (spaniolă cu engleză) şi <i>franglais </i>în Canada (franceză cu engleză).</div>
<div style="text-align: justify;">
De asemenea, engleza a deservit ca limbă de bază pentru unele limbi creole, cum sunt <i>creola jamaicană </i>sau <i>tok pisin</i>.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<h3 style="text-align: justify;">
Exemplu de text</h3>
<div style="text-align: right;">
-------Din <b>Declarația Universală a Drepturilor Omului – articolul 1</b></div>
<div style="text-align: justify;">
<b> </b> </div>
<div style="text-align: justify;">
<i>All human beings are born free and equal in dignity and rights. They are
endowed with reason and conscience and should act towards one another
in a spirit of brotherhood. </i></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
Nico Alexandruhttp://www.blogger.com/profile/04924748306939630397noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1316652585616365297.post-64895795959472557232014-12-03T08:58:00.002-08:002014-12-03T09:04:45.453-08:00Ce este lingvistica?<div style="text-align: right;">
Conform <a href="http://dexonline.ro/definitie/lingvistic%C4%83">dexonline</a>, <i><b>lingvistica</b></i> este ştiinţa care studiază limba şi legile ei de dezvoltare.</div>
<div style="text-align: right;">
<br /></div>
<div class="firstHeading" id="firstHeading" lang="en">
După cum susţinea şi lingvistul francez <span dir="auto">André Martinet: <sup>(1)</sup></span></div>
<div class="firstHeading" id="firstHeading" lang="en">
<div style="text-align: right;">
<span dir="auto"> "...<i>lingvistica este studiul ştiinţific al limbajului omenesc. Un studiu este ştiinţific atunci când se bazează pe observarea faptelor [...] în cazul lingvisticii este deosebit de important să se insiste asupra caracterului ştiinţific...</i>" ,</span></div>
<span dir="auto"><br /></span>
<span dir="auto">putem constata că această ştiinţă a cărui nume a variat de-a lungul timpului (cel puţin în română) se concentrează aproape în totalitate pe descrierea limbajului folosit de om. În mare parte, aspectele sociale ale limbilor sunt studiate de o ramură a sa, numită <i>sociolingvistică</i>, astfel că lingviştii se ocupă mai ales de restul elementelor limbii.</span><br />
<span dir="auto">Dacă vom considera lingvistica precum un întreg, adică luând în discuţie toate domeniile sale, atunci putem spune că lingvistica se ocupă de caracterizarea: formei limbii, însemnului ei şi rolul ei în diferite situaţii.</span><br />
<span dir="auto"><br /></span>
<br />
<h2>
Ramuri</h2>
Lingvistica are mult sub-domenii, fiecare caracterizând anumite aspecte de structură lingvistică, iar principalele sunt următoarele:<br />
<ul>
<li>Fonetica, studiul proprietăţilor fizice a producerii şi perceperii vorbirii</li>
<li>Fonologia, studiul sunetelor ca elemente abstracte în mintea vorbitorului, care diferenţiază înţelesul</li>
<li>Morfologia, studiul morfemelor, sau a structurilor interne a cuvintelor şi cum pot fi ele modificate</li>
<li>Sintaxa, studiul modului în care cuvintele se combină pentru a forma fraze gramaticale</li>
<li>Semantica, studiul cuvintelor şi propoziţiilor</li>
<li>Pragmatica, studiul modului în care sunt înţelese şi folosite semnele</li>
<li>Analiza discursului, studiul limbilor în texte (scrise, vorbite, etc)</li>
<li>Stilistica şi sociolingvistica</li>
<li>Semiotica, studiul semnelor şi proceselor, indicaţiei, asemănărilor, analogiilor, metaforelor, simbolismului, înţelesului şi comunicării.</li>
</ul>
</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<h2 style="text-align: justify;">
Note</h2>
<ol>
<li>Din <i>Elemente de lingvistică generală</i>, traducere de Paul Miclău, Ed. Ştiinţifică, 1970</li>
</ol>
Nico Alexandruhttp://www.blogger.com/profile/04924748306939630397noreply@blogger.com4tag:blogger.com,1999:blog-1316652585616365297.post-78897353865411284002014-12-03T08:15:00.001-08:002014-12-03T08:16:23.553-08:00Un fel de început<h2>
De ce? </h2>
Am început acest blog în speranţa că şi vorbitorii de limbă română sunt pasionaţi de învăţarea limbilor străine. Faptul că "engleza este limba internetului" este o concepţie greşită; nu trebuie să credem că dacă o limbă a ajuns să domine cadrul socio-economic al planetei, ea este o <i>lingua franca</i>. În ziua de astăzi, toate limbile îşi găsesc propria onoare, chiar dacă nu pare aşa la prima vedere.<br />
<br />
Puteam, cu un efort mai ridicat, să scriu acest blog în engleză...dar cu ce folos? Pe internet găsim multe exemple a ceea ce înseamnă un blog "successful", însă ceea ce-mi doresc eu este ca şi vorbitorul de limbă română să aibă măcar câteva detalii esenţiale şi o introducere în unele limbi ale lumii, pentru că - să fim sinceri - la momentul actual nu prea există.<br />
<br />
<h2>
Conţinut</h2>
În primul rând, voi posta despre limbi străine. Acest blog va conţine, pentru o anumită limbă (asta, în limita "timpului disponibil") o <i>Introducere</i> şi alte postări ce vor conţine lecţii pentru începători, pentru ca cineva să poate începe învăţarea limbii respective.<br />
În al doilea rând, voi posta despre lingvistă şi poliglotism, noutăţi din acest domenii şi detalii care par interesante referitoare la lingvistică.<br />
<br />
În experienţa mea (deşi sunt încă <i>novice</i>), am avut de a face (şi prin asta mă refer la faptul că m-am interesat) cu o multitudine de limbi, printre care se numără şi aromâna (de exemplu). Voi posta şi părerile mele în raport cu importanţa foarte mare a păstrării unor limbi care sunt ameninţate cu dispariţia.<br />
<br />
În funcţie de succesul lor, voi vedea în ce procent voi posta despre ramurile lingvisticii: fonetică, sintaxă, etc. Probabil, mulţi consideră aceste domenii plictisitoare şi fără sens, însă nu putem contesta importanţa lor în studiul limbilor.<br />
<br />
Până data viitoare, vă urez succes la conversat şi învăţat limbi străine.Nico Alexandruhttp://www.blogger.com/profile/04924748306939630397noreply@blogger.com0