Limba norvegiană: Introducere

NORSK   pronunţie (standard): /nɔrsk/ sau /nɔʃk/

 Privită din prisma noastră, norvegiana pare a fi o limbă "exotică". Parcă potrivită în peisajul nordic şi îngheţat, această limbă necesită acel ceva care îi face pe ascultătorii străini să spună: "este atât de ciudată, şi totuşi sună atât de bine!".
Din punct de vedere lingvistic este o limbă indo-europeană, din familia limbilor germanice de nord. Are aproximativ 5 milioane de vorbitori nativi, în majoritate în Norvegia, Insulele Feroe, dar şi în unele zone din Statele Unite.

Însă, dacă vorbim în termeni oficiali, situaţia acestei limbi este puţin ciudată: guvernul şi administraţia norvegiană foloseşte două variante, numite bokmål şi nynorsk.

Limba norvegiană are alfabetul identic cu cel danez, acesta fiind unul latin modificat; în plus există literele specifice celor două limbi, Ææ - Øø - Åå, care reprezintă sunete distincte.

O caracteristică interesantă a norvegienei, ea fiind comună şi în suedeză, este existenţa tonurilor. O limbă tonică, adică cea care foloseşte respectivele tonuri, face distincţie între o silabă pronunţată într-un fel şi alta pronunţată în alt fel (deşi ele se scriu identic).

Pentru un străin care doreşte să înveţe această limbă, este destul de simplu; în norvegiană, nu există conjugări, sunt foarte puţine excepţii, iar pronunţia este acceptabilă (mai ales pentru un german, danez, etc.)

Istoric

Norvegiana, ca şi celelalte limbi din Peninsula Scandinavă (bineînţeles, nu ne referim şi la finlandeză sau sami, etc.) s-a dezvoltat pe substratul principal al limbii nordice veche. La origine, comun cu daneza şi suedeza, nordica folosea scrierea runică, iar mai apoi (prin secolul al XII-lea) s-a trecut la alfabetul latin.

O lungă perioadă de timp, datorită uniunilor de state scandinave care s-au înfăptuit, norvegiana nu a fost limbă oficială, ci daneza sau suedeza. În perioada modernă s-au dezvoltat dialectele estice şi vestice.

Clasificare lingvistică

• Clasificare lingvistică: limbi indo-europene - germanice - germanice de nord- norvegiană (bokmål, nynorsk, riksmål, høgnorsk)

 Norvegiana poate fi privită ca o punte lingvistică între limbile germanice nordice insulare (islandeza şi feroeza) şi cele nordice continentale (suedeza şi daneza).
Lingviştii sunt de acord asupra faptului că "trio-ul" norvegiană-suedeză-daneză reprezintă un exemplu perfect de limbi mutual-inteligibile, adică vorbitorii se pot înţelege între ei fără să studieze limba celuilalt.
Totuşi, datorită pronunţiei, suedezii înţeleg mai bine norvegiana vorbită. Însă dacă vorbim de limba scrisă, de multe ori daneza se confundă cu norvegiana, fiindcă este foarte asemănătoare.
Norvegiana a preluat multe cuvinte din germană, mai ales pe calea literaturii.

Dialecte și varietăți regionale

Sunt folosite patru variante sau dialecte ale norvegienei scrise (după cum am menţionat, primele două sunt oficiale):

•  Bokmål („limbă cărturărească”) este folosită de peste 85% dintre vorbitori, însă şi aceasta dispune de accente diferite (de exemplu, cel din Oslo e diferit de cel din sud). Este şi cea mai popularizată, astfel vorbitorii secundari o învaţă pe aceasta.
• Nynorsk („norvegiană nouă”) este mai puţin folosită, de doar aproximativ 10% din vorbitori.Aceasta este limba veche, care foloseşte normele de scriere corespondente din secolul al XIX-lea (s-a numit landsmål până în 1938)
• Riksmål („limbă statală”) este o variantă neoficială, şi
• Høgnorsk („norvegiană înaltă”), o variantă neoficială care are caracter conservator şi bazată pe nynorsk.

Dialecte vorbite pe coasta estică a Norvegiei sunt remarcate pentru că sunt mai apropiate de nordica veche decât cele vestice, mai exact au mai multe caracteristici comune cu islandeza şi feroeza.

 Exemple comparative

Limbă	Propoziţii
	Sunt din Norvegia	Care e numele lui?	Acesta e un cal	Curcubeul are multe culori.
Daneză	Jeg kommer fra Norge	Hvad hedder han?	Dette er en hest	Regnbuen har mange farver
Riksmål		Hva heter han?
Bokmål				Regnbuen har mange farger
Nynorsk	Eg kjem frå Noreg	Kva heiter han?	Dette er ein hest	Regnbogen har mange fargar/leter Regnbogen er mangleta
Høgnorsk				Regnbogen hev mange leter Regnbogen er manglìta
Nordică veche	Ek kem frá Noregi	Hvat heitir hann?	Þetta er hross/Þessi er hestr	Regnboginn er marglitr

Exemplu de text

-------Din Declarația Universală a Drepturilor Omului – articolul 1

Bokmål 

Alle mennesker er født frie og med samme menneskeverd og menneskerettigheter. De er utstyrt med fornuft og samvittighet og bør handle mot hverandre i brorskapets ånd.

Nynorsk
Alle menneske er fødde til fridom og med same menneskeverd og menneskerettar. Dei har fått fornuft og samvit og skal leve med kvarandre som brør.