Esperanto: Lecția 1

Click aici pentru informaţii despre limbă

 Gramatica limbii Esperanto este una dintre cele mai ușoare; mai mult, nu există niciun fel de excepții sau neregularități.

Gramatică: terminații pentru părți de vorbire

Ne dăm seama ce parte de vorbire avem uitându-ne la sfârșitul cuvântului; fiecare parte de vorbire are propria terminație, după cum urmează:

• Substantiv: -O
• Adjectiv: -A
• Verb (infinitiv): -I
• Adverbe: -E (cele create, dar unele pot fi mai simple)

 

Cuvinte noi: 

• domo, knabo, muziko, telefono (casă, băiat, muzică, telefon); 
• granda, juna, ruĝa, skriba (mare, tânăr, roșu, scris); 
• vidi, kuri, esti, skribi (vedea, fugi, fi, scrie);
• rapide, hejme (rapid, acasă).

Clasați cuvintele pe părți de vorbire!

 

Gramatică: pluralul și articolul hotărât

Se formează adăugând terminația -J (se citește ca un i scurt): knabo - knaboi; domo - domoj;

Articolul hotărât se formează prin adăugarea lui  LA înainte de orice substantiv: la knabo, la domo, etc.

 

Gramatică: timpul prezent

Se formează adăugând terminația -AS în locul terminației de infinitiv -I:

esti - estas (a fi - ești, sunt, etc); paroli - parolas (a vorbi - vorbesc, vorbești, etc)

Gramatică: pronumele personal

Vom începe doar cu pronumele personal de persoana I: MI; este necesar să-l plasăm ca subiect al propoziției, pentru că în Esperanto pronumele personal nu poate fi omis:

Mi vidas. (corect) ; Vidas. (fals)

 

Vocabular

• paroli - a vorbi
  
• labori - a munci
• scii - a știi

Gramatică: cazuri

În Esperanto avem cazul Nominativ și Acuzativ. Nominativul este cel normal, iar Acuzativul, care are același scop ca și în română, are ca marcă terminația -N. Este important să știm faptul că respectivele cuvinte trebuie să fie acordate:

• Mi vidas la domon. Văd casa. (ce văd? -> acuzativ)
• Mi vidas la domojn. Văd casele. (ce văd? -> acuzativ)

Traduceți următoarele fraze:

• Mi vidas la bonan knabon
• Mi estas rapide.
• La domo estas granda.
• Mi laboras.
• Mi scias la rapidajn kanbojn.

În lecțiile următoare vom analiza pe rând toate aceste părți de vorbire și puțin vocabular.

taguri: învăţaţi limba esperanto, invatati esperanto, invatati limba esperanto, limba esperanto pentru toţi, limba esperanto lecţia 1,
esperanto.

Read More

Esperanto: Introducere

ESPERANTO   pronunţie (standard): esperanto

Probabil multă lume a auzit de Esperanto: această limbă artificială, destul de interesantă, a cărei comunitate de vorbitori, destul de largă în zilele noastre, devine tot mai mare.
 Mulți știu ce înseamnă, dar puțini îi înțeleg scopul. 
Este cea mai vorbită limbă artificială. A fost inventată de Zamenhof, cu scopul de a servi ca limbă de circulație internațională. Însă, odată cu evoluția ei și conturarea unei culturi populare, putem remarca faptul că Esperanto are o importanță și în lingvistică: această limbă dovedește cum o limbă inventată este aplicabilă în societate.

Unii spun, pe bună dreptate, că Esperanto este cea mai ușoară limbă de învățat. Însă, dacă suntem obiectivi vom remarca faptul că vocabularul limbii are la bază limbi europene, și omite aspecte lexicologice importante din afara acestui continent. Bineînțeles, asta nu constituie un impediment pentru sutele sau chiar miile de vorbitori din China sau alte state de acest fel. 

Pronunția este simplă, accesibilă oricui. Scrierea este fonetică, și nu există niciun cuvânt care să fie neregulat.
Esperanto are și un imn (ascultați aici, și pentru a observa pronunția specifică limbii).

Istoric

Esperanto a fost inventată de Ludovic Lazar Zamenhof și lansată în 1887.

Clasificare lingvistică

• Clasificare lingvistică: limbi artificiale - planificate - auxiliare internaționale- Esperanto

 Esperanto conține aspecte lingvistice din mai multe limbi indo-europene, însă sistemul gramatical nu se aseamănă aproape deloc. Din punctul de vedere al vocabularului, avem cuvinte din limbi germanice, cum este knabo (băiat), sau din limbi neolatine, precum laboro, kreskas (muncă, crește).

Esperanto a dat naștere altor limbi artificiale (sau le-a inspirat), precum ido sau interlingua, și într-o oarecare măsură se aseamănă cu acestea.

  Scriere

 Esperanto folosește un alfabet propriu, astfel că scrierea este fonetică: fiecare literă în parte desemnează un sunet. Mai jos se află literele, și pronunția corespunzătoare în română:
c = ț (caro [țaro] = țar)
ĉ = c urmat de e sau i (ĉerizo [cerizo] = cireașă)
g = ghe sau ghi (geologio [gheologhio] = geologie)
ĝ = g urmat de e sau i (ĝardeno [geardeno] = grădină
ĥ = h gutural; inexistent în limba română
i nu este niciodată scurt (maizo [ma-izo] = porumb)
j = i scurt ca cai (kaj [cai] = și)
ĵ = j (ĵargono [jargono] = jargon)
ŝ = ș (ŝtofo [ștofo] = stofă)
u nu este niciodată scurt (reunuiĝo [re-unuigio] = reunire, reunificare)
ŭ = u scurt ca în tău (kaŭri [cauri] = a sta pe vine)

Exemplu de text

-------Din Declarația Universală a Drepturilor Omului – articolul 1

Ĉiuj homoj estas denaske liberaj kaj egalaj laŭ digno kaj rajtoj. Ili posedas racion kaj konsciencon, kaj devus konduti unu al alia en spirito de frateco.

Read More